Wednesday, November 7, 2007
Sunday, June 3, 2007
JURNAL DE LECTURA
"Silistea inseamna Marin Preda. Nu poti umbla prin sat fara sa intalnesti pe cineva dintre alde Moromete, Cocosila sau Iocan. Este destul sa te plimbi jumatate de ora prin sat ca sa-ti dai seama ca jumatate de veac nu a schimbat nimic".
Tot ce exista in jurnalul sau este legat de scriitorul care a adus faima locului. Scoala, ulitele, oamenii. Multi dintre ei se recunosc sau nu in “Morometii“. De mergi prin sat lumea are sa-ti spuna ca “aici a stat Balosu, in casa aia a trait Moromete. Cocosila? Pai statea aici, peste drum de lu’ Calarasu. Erau prieteni“. Cu toate astea silistenii sunt impartiti in doua tabere: unii care il accepta pe scriitor, altii care il detesta. Multi s-au asteptat ca omul lor, odata ajuns mare pe la Bucuresti sa-i ajute, dar asta nu s-a intamplat. De cand a aparut cartea aproape ca nu este om din sat care sa nu-si fi gasit corespondentul in roman. Unii au fost bucurosi, altii, ca de obicei, au avut ceva de comentat.
Omul Marin Preda se incadreaza in tipologia satenilor. Despre oamenii din Silistea Gumesti se spune ca sunt cei mai egoisti, individualisti si morocanosi de prin partile Teleormanului. Asa cum recunosc silistenii, asta este marea problema a lor. “L-am rugat odata: “Scrie si tu in Scanteia, scrie despre Silistea”. Ce mi-a zis? Mi-a zis: “Da’ eu nu pot sa mananc cacat”. Nu-i placea lui sa il bata nimeni la cap cu tot felul de probleme. Si nu-i placea prea mult sa aiba anturaj. Tot timpul el ii lasa pe altii sa vorbeasca. Nimic nu-l enerva mai mult decat prostia.“ Marin Preda a facut cunoscut intregii lumi viata taranului roman interbelic, cu necazurile si bucuriile lui. Nepasarea, cuvantul de ordine in Silistea face ca satul sa fie exact ca in urma cu 70 de ani. In afara de cateva birturi aparute, nimic nu iti da senzatia ca esti departe de lumea Morometilor. Doar anvelopele uzate de la carute si masinile te aduc spre prezent.In paginile jurnalului gasim insemnarile din perioada in care el a publicat filmul "Morometi" si deasemena vorbeste despre prima lui iubire Aurora "fata de la malul marii" pentru care el a scris prima scrisoare de dragoste.Sa recasatorit de 2 ori odata cu Elena,care la ingrijit si apoi pe eta care ea daruit 2 copii.Ceea ce ma marcat pe mine este faptul ca el se temea de moarte,tocmai datorita faptului ca tatal sau era pe sfarsite in provoaca acestuia o teama.El relateaza in jurnalul sau trairile si impresii de la moartea tatalui.
Acest jurnal mi sa parut foarte interesant deoarece are informatii voloroase despre omul Marin Preda.
Wednesday, May 9, 2007
Tuesday, May 8, 2007
Joi,19 aprilie,ora 21:00
Draga jurnal,
In sfarsit am ajuns acasa,dupa o zi plina de activitati.Dupa terminarea orelor de curs,am hotarat cu unii colegi de-ai mei de clasa sa sa mergem sa vizitam "Targul de carte Librex" Trebuie sa iti marturisesc ca nu am mai fost niciodata la o expozitie de carte,si ar tebui sa imi fie rusine de acest lucru.Am trait aici o experienta frumoasa.
Cu toate ca in aceasata zi am luat o nota slaba la scoala si eram destul de suparata,ajunsa acolo totul sa schimbat in mintea mea.Odata intrata in mijlocul cartilor,m-am simtit ca in interiorul unui grup strans de prieteni.Parca intrasem intr-un alt univers unde grijile si necazurile nu aveau loc,unde-mi gasisem linistea interioara.Cartile diun jurul meu imi dadeau o stare de liniste,ma simteam in siguranta in interiorul rafturilor de carti.Timp de o jumatete de ora,am colindat printe rafturi nestiind spre ce carte sa ma opresc,simtem ca mii de ochii ma privesc si ma roaga sa imi indrept privirea asupra ei,asupra cartii.Imi pare nespus de rau ca nu am avut ocazia sa vad si lansarea de carte care avusese loc cu o jumatate de ora inaintea sosiri mele acolo.Din pacate nu am avut prea multi bani la mine ca sa imi pot cumpara ceva insa am plecat de acolo cu gandul ma voi intoarce intr-o alta zi si ma voi orienta spre o publicatie.Dupa aceasata experienta am realizat ca expozitiile de carte nu sunt atat de plictisitore precum credeam si mi-am propus ca o sa mai merg si la altele.
Deja s-a facut tarziu.Trebuie sa merg la culcare,maine e o noua zi de scoala.
Noapte buna!
Targul de carte Librex
Timp liber
Thursday, May 3, 2007
Sibiu
http://www.xatech.com/update_flash.shtml" />
Get'>http://www.xatech.com/web_gear/?ss">Get your own Slide Show!
Get'>http://www.xatech.com/web_gear/?ss">Get your own Slide Show!
Tuesday, March 13, 2007
Realitatea cartii-realitatea filmului
Daca ar trebui sa aleg intre a vedea un film si a citi o carte,as alege vizionarea filmului care ulterior imi va starni interesul in a merge la carte spre a o citi,gasind astfel raspunsuri la posibilele intrebari pe care mi le-am pus de-a lungul vizionari filmului.Vazand filmul,voi afla subiectul carti ceea ce ma va face sa o citesc.Filmul nu reda realitatea cartii in intregime,sare peste anumite pasaje destul de importante uneori si deasemenea unele scene si momente sunt modificate tocmai pentru a creea un specific aparte.Filmul nu reflecta intotdeauna realitatea de aceea
trebuie citita si cartea.
Mi-am ales acest personaj deoarece consider ca am empatizat cu el mai bine decat cu celelalte personaje si i-am inteles trairile si sentimentele pe care le-a avut de-a lungul traseului pe care la parcurs.Ghita personajul masculin din opera lui Slavici "Moara cu Noroc"care nemultumit de conditia sa sociala,tinde firesc spre bunastare si isi convinge familia sa se mute pentru trei ani la carciuma aflata la incrucisarea unor drumuri importante pentru negot, Moara cu noroc.Om harnic si cinstit, la inceput,el nu vrea decat sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea de carpit cizmele oamenilor. Bun meserias, bland si cumsecade, trudind din greu pentru fericirea familiei sale , Ghita devine treptat tot mai ursuz , pus pe ganduri , nu mai zambea ca inainte . La prima intalnire pe care o are cu stapanul acestor locuri , Ghita incearca sa fie autoritar si darz in fata lui Lica, sa reziste propunerilor nelegiuite ale acestuia, dar este infrant de extraordinara forta morala pe care o are Lica asupra tuturor.Viata exterioare a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara, de zbuciumul din mintea si sufletul sau. Slavici dirijeaza destinul eroului prin mijloace psihologice profunde, sondand reactii, ganduri, trairi, in cele mai adanci zona ale constiintei personajului, mai ales prin monologuri interioare. Actiunile, gesturile si atitudinea lui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate definitiv in el cand intra in cardasie cu Lica, incearca sa-si asigure cateva masuri de protectie pistoale de la Arad, doi caini ciobanesti, isi angajeaza o sluga credincioasa, dar teama si zbuciumul nu-l parasesc.Ajunge sa regrete faptul ca are nevasta si copii, si-ar fi dorit sa poata zice prea putini mi pasa . Refuza sa dea amanunte despre afacerile cu Lica, se indeparteaza incet dar sigur de sotia sa, relatiile dintre ei fiind din in ce in ce mai reci, ii era parca n-a mai vazut-o demult si parca era sa se desparta de dansa . Conflictul interior este din ce in ce mai puternic, lupta dandu-se intre fondul cinstit al lui Ghita si ispita imbogatirii. Sufletul complex si labil este sfartecat intre dorinta de a pleca de la Moara cu noroc, ramanand un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla, a lacomiei de bani. El nu mai comunica deloc cu sotia sa cu care inainte cominica foarte bine,de fapt pierde legatura aproape cu toti.Are trairi cu care Ghita isi face reprosuri are remuscari sincere si dureroase, manifestate prin autocaracterizari: Iarta-ma, Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului .Alta data, intr-o efuziune a sentimentelor paterne, isi deplange prabusirea, careia nu i se poate impotrivi: Sarmanilor mai copii, voi nu mai aveti ... un tata om cinstit ... tatal vostru e un ticalos .Situatia materiala a lui Ghita e infloritoare datorita afacerilor cu Lica si, desi fricos si las, Ghita se afunda tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, el insusi, autoanalizandu-se, da vina pe firea lui slaba, incercand astfel sa-si motiveze faptele, asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea! Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare .El nu mai empatizeaza cu nimeni deoarece la un moment dat el este pe cont propriu nici macar Lica nu ii mai este prieten,acesta devine dusmanul sau deoarece la indemnat la lucruri necinstite care l-au indepartat de familie.Ghita este vazut de Ana ca fiind o “muiere imbracata in haine barbatesti”,acest lucru denota faptul ca Ghita era o persoana foarte fricoasa.Odata cu marturia mincinoasa, prabusirea lui este inevitabila si rapida, o foloseste pe Ana drept momeala pentru a-l demasca pe Lica nu numai pentru ca il mustra constiinta pentru ceea ce devenise el, dar si dintr-o gelozie ajunsa la paroxism. De la complicitate la crima, nu mai e decat un pas si Ghita devine el insusi ucigas, injunghiind-o pe Ana, care era intinsa la pamant si cu pieptul plin de sange cald, iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai tare il dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caruia nu i se poate opune, prabusindu-se incet, dar adanc spre inima ei . In aceeasi clipa, Raut isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat . Ghita devine victima pentru ca are in el lacomia pentru bani, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii de dragul acestui castig, ar fi fost gata sa-si puna pe un an-doi capul in primejdie.
PINTILIE ANCUTA 11 C
Daca ar trebui sa aleg intre a vedea un film si a citi o carte,as alege vizionarea filmului care ulterior imi va starni interesul in a merge la carte spre a o citi,gasind astfel raspunsuri la posibilele intrebari pe care mi le-am pus de-a lungul vizionari filmului.Vazand filmul,voi afla subiectul carti ceea ce ma va face sa o citesc.Filmul nu reda realitatea cartii in intregime,sare peste anumite pasaje destul de importante uneori si deasemenea unele scene si momente sunt modificate tocmai pentru a creea un specific aparte.Filmul nu reflecta intotdeauna realitatea de aceea
trebuie citita si cartea.
Mi-am ales acest personaj deoarece consider ca am empatizat cu el mai bine decat cu celelalte personaje si i-am inteles trairile si sentimentele pe care le-a avut de-a lungul traseului pe care la parcurs.Ghita personajul masculin din opera lui Slavici "Moara cu Noroc"care nemultumit de conditia sa sociala,tinde firesc spre bunastare si isi convinge familia sa se mute pentru trei ani la carciuma aflata la incrucisarea unor drumuri importante pentru negot, Moara cu noroc.Om harnic si cinstit, la inceput,el nu vrea decat sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea de carpit cizmele oamenilor. Bun meserias, bland si cumsecade, trudind din greu pentru fericirea familiei sale , Ghita devine treptat tot mai ursuz , pus pe ganduri , nu mai zambea ca inainte . La prima intalnire pe care o are cu stapanul acestor locuri , Ghita incearca sa fie autoritar si darz in fata lui Lica, sa reziste propunerilor nelegiuite ale acestuia, dar este infrant de extraordinara forta morala pe care o are Lica asupra tuturor.Viata exterioare a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara, de zbuciumul din mintea si sufletul sau. Slavici dirijeaza destinul eroului prin mijloace psihologice profunde, sondand reactii, ganduri, trairi, in cele mai adanci zona ale constiintei personajului, mai ales prin monologuri interioare. Actiunile, gesturile si atitudinea lui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate definitiv in el cand intra in cardasie cu Lica, incearca sa-si asigure cateva masuri de protectie pistoale de la Arad, doi caini ciobanesti, isi angajeaza o sluga credincioasa, dar teama si zbuciumul nu-l parasesc.Ajunge sa regrete faptul ca are nevasta si copii, si-ar fi dorit sa poata zice prea putini mi pasa . Refuza sa dea amanunte despre afacerile cu Lica, se indeparteaza incet dar sigur de sotia sa, relatiile dintre ei fiind din in ce in ce mai reci, ii era parca n-a mai vazut-o demult si parca era sa se desparta de dansa . Conflictul interior este din ce in ce mai puternic, lupta dandu-se intre fondul cinstit al lui Ghita si ispita imbogatirii. Sufletul complex si labil este sfartecat intre dorinta de a pleca de la Moara cu noroc, ramanand un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla, a lacomiei de bani. El nu mai comunica deloc cu sotia sa cu care inainte cominica foarte bine,de fapt pierde legatura aproape cu toti.Are trairi cu care Ghita isi face reprosuri are remuscari sincere si dureroase, manifestate prin autocaracterizari: Iarta-ma, Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului .Alta data, intr-o efuziune a sentimentelor paterne, isi deplange prabusirea, careia nu i se poate impotrivi: Sarmanilor mai copii, voi nu mai aveti ... un tata om cinstit ... tatal vostru e un ticalos .Situatia materiala a lui Ghita e infloritoare datorita afacerilor cu Lica si, desi fricos si las, Ghita se afunda tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, el insusi, autoanalizandu-se, da vina pe firea lui slaba, incercand astfel sa-si motiveze faptele, asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea! Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare .El nu mai empatizeaza cu nimeni deoarece la un moment dat el este pe cont propriu nici macar Lica nu ii mai este prieten,acesta devine dusmanul sau deoarece la indemnat la lucruri necinstite care l-au indepartat de familie.Ghita este vazut de Ana ca fiind o “muiere imbracata in haine barbatesti”,acest lucru denota faptul ca Ghita era o persoana foarte fricoasa.Odata cu marturia mincinoasa, prabusirea lui este inevitabila si rapida, o foloseste pe Ana drept momeala pentru a-l demasca pe Lica nu numai pentru ca il mustra constiinta pentru ceea ce devenise el, dar si dintr-o gelozie ajunsa la paroxism. De la complicitate la crima, nu mai e decat un pas si Ghita devine el insusi ucigas, injunghiind-o pe Ana, care era intinsa la pamant si cu pieptul plin de sange cald, iar Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai tare il dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caruia nu i se poate opune, prabusindu-se incet, dar adanc spre inima ei . In aceeasi clipa, Raut isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat . Ghita devine victima pentru ca are in el lacomia pentru bani, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii de dragul acestui castig, ar fi fost gata sa-si puna pe un an-doi capul in primejdie.
PINTILIE ANCUTA 11 C
Thursday, March 8, 2007
SIBIU CAPITALA EUROPEANA A CULTURI
Trecând prin Carpaţi prin strâmtoarea Turnu Roşu, lăsând în urmă ceea ce străinii numesc Valahia, vizitatorul intră într-o nouă lume -- Transilvania. Primul lucru de observat este arhitectura. Satele saxone au case de piatră, cu acoperişuri de ţiglă, perfect aliniate de-a lungul străzii şi cu grădini in spate. Este o tradiţie asociată cu Europa Centrală, total diferită de ceea ce se găseşte în restul României.
Oraşul Sibiu are o atmosferă distinct medievală. Dacă nu ar fi maşinile de pe stradă sau magazinele luxoase, ar fi uşor să-ţi imaginezi că te-ai întors în timp. Situat la picioarele munţilor Făgăraş, Sibiul stă de nouă secole de strajă la porţile acestei provincii legendare.
Atestat istoric pentru prima dată într-un document scris în 1191 de Papa Celestin III, Sibiul era cândva cunoscut sub numele de Hermannsdorf, apoi, după ce a obţinut rangul de civitas în 1366, s-a numit Hermannstadt. În 1919, la un an după ce Transilvania s-a întors la patria mamă, numele oficial al oraşului a devenit Sibiu.
Încărcat de istorie, oraşul care a rezistat unui asediu condus de însuşi sultanul Murad II în 1438 se bucură de numeroase superlative: aici s-au deschis primul spital din România, prima şcoală atestată documentar, primul muzeu, prima farmacie şi prima fabrică de hârtie. Prima carte românească a fost tipărită la Sibiu şi acesta este de asemenea locul unde au avut loc primele experimente cu rachete din lume.
Ar fi nevoie de pagini întregi pentru a enumera toate frumuseţile pe care le oferă oraşul. Cel mai bine este să le descoperi singur şi să te bucuri de fiecare surpriză pe care o poţi găsi la fiecare colţ, ridicând colbul de pe aceste străzi străvechi aşa cum au făcut numeroase generaţii din secolul al XII-lea încoace.
Oraşul are două niveluri: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, şi Oraşul de Jos.
Un punct de pornire bun ar fi Complexul Muzeal Naţional ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Acest muzeu etnografic, deschis în 1967, se întinde pe 96 de hectare şi încântă vizitatorii cu cele 340 de clădiri, printre care mori de apă şi vânt, prese imense de vin, fructe şi ulei, mori de combustibil, fierării şi alte structuri reprezentând stiluri arhitecturale din întreaga ţară. O mică parte liniştită din România se desfăşoară înaintea ta, pe măsură ce o admiri dintr-o tradiţională căruţă trasă de cal. În complex se găseşte şi Muzeul Emil Sigerus de Etnografie şi Artă Populară Saxonă şi Muzeul de Etnografie Mondială Franz Binder.
Dacă nu ţi-ai stins încă setea de tradiţie, atunci ia tramvaiul, al doilea construit în Europa, către Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică de 18 sate, unde poţi vizita cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din Europa.
Muzeul Bruckental, primul de acest gen din România şi al doilea din Europa, prezintă colecţiile de artă şi biblioteca lui Samuel von Bruckental, fost guvernator al Transilvaniei. Fosta lui locuinţă găzduieşte tablouri semnate de Rubens, Botticelli, Jan van Dyck şi Tizian, printre mulţi alţi artişti renumiţi. Lista muzeelor continuă: Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, Muzeul Naturii, Muzeul Locomotivelor cu Aburi. Un singur card deschide uşile tuturor acestor muzee.
Oraşul Sibiu are o atmosferă medievală distinctă.
Mai mult, Sibiul însuşi este un muzeu în aer liber. O plimbare pe vechile străzi pietruite îţi oferă ocazia să vezi îndeaproape vestigiile unei ale epoci. Oraşul are două nivele: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, şi oraşul de Jos. Acestea sunt legate prin Pasajul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea. Piaţa Mare este centrul istoric al Sibiului, care a fost menţionată pentru prima dată în 1411 ca fiind o piaţă de porumb. Ca în cazul majorităţii pieţelor centrale din oraşele medievale, acesta este locul unde aveau loc întâlnirile publice -- dar şi execuţiile publice. Piaţa Mică este înconjurată de clădiri medievale bine conservate, majoritatea locuinţe şi ateliere ale meşteşugarilor, şi oferă acces rapid la muzeele etnografice.
Deoarece Cetatea Sibiului a fost vreme de secole o fortăreaţă la porţile Transilvaniei, era înconjurată de ziduri şi turnuri de apărare, majoritatea încă existente: Turnul Sfatului, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Tâmplarilor, toate construite în secolul al XV-lea, Turnul Gros, ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea, Bastionul Haller, construit în 1552, Turnul circular al Pulberăriei şi Turnul Pielarilor. Privind pe deasupra acoperişurilor de ţiglă, 15 vechi biserici, capodopere ale arhitecturii, impun respect, fie că sunt evanghelice, ortodoxe, catolice, protestante, franciscane sau ursuline.
Pentru cei care vor să trăiască prezentul şi distracţiile oferite de acesta, la doar 35 km de Sibiu se află staţiunea Păltiniş. Şi pentru că tot am vorbit despre superlative, să mai adăugăm unul: Păltiniş este staţiunea montană românească cea mai veche şi de asemenea cea situată la cea mai mare altitudine (1440m). Construită în 1894, aceast are patru hoteluri, şase cabane şi 17 vile pentru turişti, numeroase restaurante, baruri şi magazine.
În 2007, marcând aderarea României la UE, Sibiul va deveni cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, ca urmare a nominalizării sale de către Consiliul Miniştrilor Culturii din UE în 2004. Autorităţile locale au început un ambiţios program de renovare şi pregătesc evenimente care vor promova cooperarea culturală şi buna înţelegere pe continent. România va păşi în viitorul său în UE prin străvechile porţi ale acestui oraş legendar.
posted by ANGELS @ 12:42 AM 0 comments links to this post
Thursday, January 11, 2007
OBICEIURI DE ANUL NOU
Sărbătorile de Iarnă sunt pline de tradiţii, care mai de care mai interesante. Deşi acestea diferă de la o zonă la alta, au acelaşi substrat păstrat de mii de ani. Este vorba de diferite urări de bun augur, de fertilitate sau obiceiuri agrare, păstrate cu sfinţenie de-a lungul anilor. În Moldova, în general, tradiţiile încep cu colindele, cântate de cete de copii sau adulţi încă de pe 6 decembrie şi până după Crăciun. În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însurati pleaca cu plugu. Apoi mai este un obicei si anume,dansul caprei si a cerbului.Jocul caprei.Acest obicei tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita "brezaia" (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou.Capra se alcatuiese dintr-un lemn scurt, cioplitin forma de cap de capra, care se inveleste cu hartie rosie. Peste aceasa hartie se pune o alta hartie neagra, marunt taiata si incretita in forma parului. In loc de aceasta se poate lipi si o piele subtire cu par pe ea.
PLIMBATUL CU URSUL
Spre deosebire de Capra, aceasta datina e intalnita doar in Moldova, de Anul Nou. S-a avansat chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este intruchipat de un flacau purtand pe cap si umeri blana unui animal ucis, impodobita in dreptl urechilor cu ciucuri rosii. Alteori, masca este mai simpala : capul ursului se confectioneaza dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucata de blana iar trupul dintr-o panza solida, astfel ornata incat sa sugereze perii maronii caracteristici.Masca este condusa de un "Ursar", insotita de muzicanti si urmata, adesea, de un intreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil in rolul "puiului de urs").Atatata de ursar ( "Joaca bine, mai Martine,/Ca-ti dau paine cu masline"), in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, tinandu-si echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai ursului, izbind puternic pamantul cu talpile. Jocul sau trebuie sa fi avut, la origine, rolul de a purifica si feriliza solul in noul an. Reprezentatia se incheie cu obisnuitele urari adresate asistentei.
posted by ANGELS @ 12:24 AM 0 comments links to this post
Wednesday, November 22, 2006
ZIUA MONDIALA A PROFESORULUI
ASA CUM FIECARE PERSOANA ARE O ZI A EI,CUM FIECAERE OM SE BUCURA DE CEEA CE ESTE O SINGURA ZI PE AN ASA SI PROFESORILOR LE ESTE DESTINATA O ZI PENTRU A SE BUCURA DE CEEA CE SUNT,DE CEEA CE AU DORIT SA DEVINA DIN DRAGOSTE PENTRU COPII SI ANUME PROFESOR.CU TOTI STIM CA MESERIA DE PROFESOR ESTE UNA MINUNATA,ESTE NEVOIE DE MULTA RABDARE,DE MULTA CREATIVITATE SI DEASEMENEA DE MULT INTERES.PROFESORII SUNT CEI CARE NE INITIAZA,NE INDUCE O ANUMITA IDEE DESPRE LUME,NE AJUTA SA NE FORMAM IN VIATA,SA FIM OAMENI CU ADEVARAT.DE ACEEA,ASTAZI,DE ZIUA MONDIALA A PROFESORULUI,URAM TUTUROR PROFESORILOR:LA MULTI ANI SI MULTA PUTERE DE MUNCA!!!!!!!!
posted by ANGELS @ 3:16 AM 0 comments links to this post
Thursday, October 26, 2006
VIOLENTA IN SCOLI
Violenta din scoli, pedepsele corporale si alte forme de abuzuri la care sunt sau pot fi supusi copiii sunt preocupari importante pentru europeni. Cea mai recenta campanie a Consiliului Europei ii invata pe cetateni ca cei mici sunt mai mult decat niste "minipersoane" si trebuie sa aiba mai mult decat "minidrepturi".
Abolirea pedepselor corporale aplicate copiilor si crearea unei scoli democratice fara violenta in Europa sunt printre prioritatile Consiliului Europei, preocupat de remediile necesare pentru problemele grave cu care se confrunta cei mai mici cetateni europeni. Consiliul a demarat o campanie menita sa atraga atentia asupra practicilor care incalca drepturile micutilor, concentrandu-se indeosebi asupra violentei de acasa si de la scoala. Potrivit documentatiei remise de catre Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti, campania "Sa construim o Europa cu si pentru copii" isi propune sa arate ca drepturile copiilor nu sunt cu nimic mai prejos fata de cele ale adultilor. Prevazut pana in 2008, programul urmareste apararea drepturilor copiilor si lupta impotriva violentei ale carei victime sunt copiii.
COPIII SE IMPLICA. Sunt prevazute actiuni la doua niveluri. La nivelul cel mai inalt pentru ca guvernele sa voteze si sa respecte tratatele care apara copiii, si la baza, pentru ca acesti copii sa participe ei insisi la programul Consiliului Europei, contribuind cu idei, reflectii asupra diverselor probleme si chiar discutand intre prieteni sa anunte cazurile de violenta grava. Un site internet va gazdui toate aceste contributii ale copiilor. ABUZURI. In spatele "autoritatii parintesti" se pot ascunde grave violente asupra copiilor, de la bataie la munca silnica
PREA MULTA VIOLENTA IN SCOALA. In Europa, majoritatea copiilor merg la scoala. Ei au si oportunitatea de a se descoperi si de a descoperi lumea care ii inconjoara, construindu-si astfel viitorul. Astazi, elevii nu mai risca sa fie sa violentati de unii profesori caci aproape toate tarile din Europa au interzis pedepsele corporale in scoli. Dar, totusi, violenta se ascunde in umbra, cel mai frecvent sub forma intimidarilor. Unii copii sufera din cauza poreclelor sau a atacurilor din partea altor copii sau uneori chiar din partea profesorilor. In Marea Britanie, organizatia ChildLine a raportat ca numarul copiilor care solicita ajutorul dupa ce au fost intimidati la scoala a crescut la 42% in 2004 (cea mai mare crestere dupa 1986). In fiecare an, ei primesc aproximativ 500 de apeluri de la copii care vorbesc despre sinucidere. Fetele sunt mai intimidate ca baietii, iar 85% dintre intimidari sunt facute de baieti. 80% dintre actele de violenta sunt comise de copii intre 12-16 ani.
posted by ANGELS @ 12:51 AM 0 comments links to this post
Wednesday, September 20, 2006
always happy
ALWAYS HAPPY
Suferinta nu are loc in inimile noastre,indiferent ce ni s-ar intampla noi ne gandim ca putea fi mai rau.Bucurate de zilele petrecute alaturi de cei dragi si oferale multa dragoste pentu ca iubind,vei fi iubit..Iubirea este o valoare pe care nimeni nu ti-o poate lua.Nu conteaza ce ai in viata,conteaza pe cine ai alaturi de tine.Traieste fiecare clipa la maxim ca si cum ar fi ultima zi din viata ta. BE LIKE US,ALWAYS HAPPY!!!!!!!!!!!!
posted by ANGELS @ 10:41 PM 0 comments links to this post
TIC
About Me
Name:
ANGELS
Location:
Pd.Iloaiei Iasi, RO
sunt o fire prietenoasa,cu simtul umorului,imi place sa am multi prieteni,sa calatoresc si de asemenea sa ma plimb.
View my complete profile
Previous Posts
http://www.xatech.com/update_flash.shtml" />Get'>h...
Sibiu 2007 Capitala Europeana A Culturi Tre...
OBICEIURI DE ANUL NOU Sărbătorile de Iarnă sunt p...
ZIUA MONDIALA A PEOFESORULUI! ASA CUM FIECARE...
VIOLENTA IN SCOLI Violenta din scoli, ped...
always happy
Archives
September 2006
October 2006
November 2006
January 2007
February 2007
Trecând prin Carpaţi prin strâmtoarea Turnu Roşu, lăsând în urmă ceea ce străinii numesc Valahia, vizitatorul intră într-o nouă lume -- Transilvania. Primul lucru de observat este arhitectura. Satele saxone au case de piatră, cu acoperişuri de ţiglă, perfect aliniate de-a lungul străzii şi cu grădini in spate. Este o tradiţie asociată cu Europa Centrală, total diferită de ceea ce se găseşte în restul României.
Oraşul Sibiu are o atmosferă distinct medievală. Dacă nu ar fi maşinile de pe stradă sau magazinele luxoase, ar fi uşor să-ţi imaginezi că te-ai întors în timp. Situat la picioarele munţilor Făgăraş, Sibiul stă de nouă secole de strajă la porţile acestei provincii legendare.
Atestat istoric pentru prima dată într-un document scris în 1191 de Papa Celestin III, Sibiul era cândva cunoscut sub numele de Hermannsdorf, apoi, după ce a obţinut rangul de civitas în 1366, s-a numit Hermannstadt. În 1919, la un an după ce Transilvania s-a întors la patria mamă, numele oficial al oraşului a devenit Sibiu.
Încărcat de istorie, oraşul care a rezistat unui asediu condus de însuşi sultanul Murad II în 1438 se bucură de numeroase superlative: aici s-au deschis primul spital din România, prima şcoală atestată documentar, primul muzeu, prima farmacie şi prima fabrică de hârtie. Prima carte românească a fost tipărită la Sibiu şi acesta este de asemenea locul unde au avut loc primele experimente cu rachete din lume.
Ar fi nevoie de pagini întregi pentru a enumera toate frumuseţile pe care le oferă oraşul. Cel mai bine este să le descoperi singur şi să te bucuri de fiecare surpriză pe care o poţi găsi la fiecare colţ, ridicând colbul de pe aceste străzi străvechi aşa cum au făcut numeroase generaţii din secolul al XII-lea încoace.
Oraşul are două niveluri: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, şi Oraşul de Jos.
Un punct de pornire bun ar fi Complexul Muzeal Naţional ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Acest muzeu etnografic, deschis în 1967, se întinde pe 96 de hectare şi încântă vizitatorii cu cele 340 de clădiri, printre care mori de apă şi vânt, prese imense de vin, fructe şi ulei, mori de combustibil, fierării şi alte structuri reprezentând stiluri arhitecturale din întreaga ţară. O mică parte liniştită din România se desfăşoară înaintea ta, pe măsură ce o admiri dintr-o tradiţională căruţă trasă de cal. În complex se găseşte şi Muzeul Emil Sigerus de Etnografie şi Artă Populară Saxonă şi Muzeul de Etnografie Mondială Franz Binder.
Dacă nu ţi-ai stins încă setea de tradiţie, atunci ia tramvaiul, al doilea construit în Europa, către Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică de 18 sate, unde poţi vizita cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din Europa.
Muzeul Bruckental, primul de acest gen din România şi al doilea din Europa, prezintă colecţiile de artă şi biblioteca lui Samuel von Bruckental, fost guvernator al Transilvaniei. Fosta lui locuinţă găzduieşte tablouri semnate de Rubens, Botticelli, Jan van Dyck şi Tizian, printre mulţi alţi artişti renumiţi. Lista muzeelor continuă: Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, Muzeul Naturii, Muzeul Locomotivelor cu Aburi. Un singur card deschide uşile tuturor acestor muzee.
Oraşul Sibiu are o atmosferă medievală distinctă.
Mai mult, Sibiul însuşi este un muzeu în aer liber. O plimbare pe vechile străzi pietruite îţi oferă ocazia să vezi îndeaproape vestigiile unei ale epoci. Oraşul are două nivele: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, şi oraşul de Jos. Acestea sunt legate prin Pasajul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea. Piaţa Mare este centrul istoric al Sibiului, care a fost menţionată pentru prima dată în 1411 ca fiind o piaţă de porumb. Ca în cazul majorităţii pieţelor centrale din oraşele medievale, acesta este locul unde aveau loc întâlnirile publice -- dar şi execuţiile publice. Piaţa Mică este înconjurată de clădiri medievale bine conservate, majoritatea locuinţe şi ateliere ale meşteşugarilor, şi oferă acces rapid la muzeele etnografice.
Deoarece Cetatea Sibiului a fost vreme de secole o fortăreaţă la porţile Transilvaniei, era înconjurată de ziduri şi turnuri de apărare, majoritatea încă existente: Turnul Sfatului, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Tâmplarilor, toate construite în secolul al XV-lea, Turnul Gros, ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea, Bastionul Haller, construit în 1552, Turnul circular al Pulberăriei şi Turnul Pielarilor. Privind pe deasupra acoperişurilor de ţiglă, 15 vechi biserici, capodopere ale arhitecturii, impun respect, fie că sunt evanghelice, ortodoxe, catolice, protestante, franciscane sau ursuline.
Pentru cei care vor să trăiască prezentul şi distracţiile oferite de acesta, la doar 35 km de Sibiu se află staţiunea Păltiniş. Şi pentru că tot am vorbit despre superlative, să mai adăugăm unul: Păltiniş este staţiunea montană românească cea mai veche şi de asemenea cea situată la cea mai mare altitudine (1440m). Construită în 1894, aceast are patru hoteluri, şase cabane şi 17 vile pentru turişti, numeroase restaurante, baruri şi magazine.
În 2007, marcând aderarea României la UE, Sibiul va deveni cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, ca urmare a nominalizării sale de către Consiliul Miniştrilor Culturii din UE în 2004. Autorităţile locale au început un ambiţios program de renovare şi pregătesc evenimente care vor promova cooperarea culturală şi buna înţelegere pe continent. România va păşi în viitorul său în UE prin străvechile porţi ale acestui oraş legendar.
posted by ANGELS @ 12:42 AM 0 comments links to this post
Thursday, January 11, 2007
OBICEIURI DE ANUL NOU
Sărbătorile de Iarnă sunt pline de tradiţii, care mai de care mai interesante. Deşi acestea diferă de la o zonă la alta, au acelaşi substrat păstrat de mii de ani. Este vorba de diferite urări de bun augur, de fertilitate sau obiceiuri agrare, păstrate cu sfinţenie de-a lungul anilor. În Moldova, în general, tradiţiile încep cu colindele, cântate de cete de copii sau adulţi încă de pe 6 decembrie şi până după Crăciun. În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însurati pleaca cu plugu. Apoi mai este un obicei si anume,dansul caprei si a cerbului.Jocul caprei.Acest obicei tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita "brezaia" (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou.Capra se alcatuiese dintr-un lemn scurt, cioplitin forma de cap de capra, care se inveleste cu hartie rosie. Peste aceasa hartie se pune o alta hartie neagra, marunt taiata si incretita in forma parului. In loc de aceasta se poate lipi si o piele subtire cu par pe ea.
PLIMBATUL CU URSULSpre deosebire de Capra, aceasta datina e intalnita doar in Moldova, de Anul Nou. S-a avansat chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este intruchipat de un flacau purtand pe cap si umeri blana unui animal ucis, impodobita in dreptl urechilor cu ciucuri rosii. Alteori, masca este mai simpala : capul ursului se confectioneaza dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucata de blana iar trupul dintr-o panza solida, astfel ornata incat sa sugereze perii maronii caracteristici.Masca este condusa de un "Ursar", insotita de muzicanti si urmata, adesea, de un intreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil in rolul "puiului de urs").Atatata de ursar ( "Joaca bine, mai Martine,/Ca-ti dau paine cu masline"), in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, tinandu-si echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai ursului, izbind puternic pamantul cu talpile. Jocul sau trebuie sa fi avut, la origine, rolul de a purifica si feriliza solul in noul an. Reprezentatia se incheie cu obisnuitele urari adresate asistentei.
posted by ANGELS @ 12:24 AM 0 comments links to this post
Wednesday, November 22, 2006
ZIUA MONDIALA A PROFESORULUI
ASA CUM FIECARE PERSOANA ARE O ZI A EI,CUM FIECAERE OM SE BUCURA DE CEEA CE ESTE O SINGURA ZI PE AN ASA SI PROFESORILOR LE ESTE DESTINATA O ZI PENTRU A SE BUCURA DE CEEA CE SUNT,DE CEEA CE AU DORIT SA DEVINA DIN DRAGOSTE PENTRU COPII SI ANUME PROFESOR.CU TOTI STIM CA MESERIA DE PROFESOR ESTE UNA MINUNATA,ESTE NEVOIE DE MULTA RABDARE,DE MULTA CREATIVITATE SI DEASEMENEA DE MULT INTERES.PROFESORII SUNT CEI CARE NE INITIAZA,NE INDUCE O ANUMITA IDEE DESPRE LUME,NE AJUTA SA NE FORMAM IN VIATA,SA FIM OAMENI CU ADEVARAT.DE ACEEA,ASTAZI,DE ZIUA MONDIALA A PROFESORULUI,URAM TUTUROR PROFESORILOR:LA MULTI ANI SI MULTA PUTERE DE MUNCA!!!!!!!!
posted by ANGELS @ 3:16 AM 0 comments links to this post
Thursday, October 26, 2006
VIOLENTA IN SCOLI
Violenta din scoli, pedepsele corporale si alte forme de abuzuri la care sunt sau pot fi supusi copiii sunt preocupari importante pentru europeni. Cea mai recenta campanie a Consiliului Europei ii invata pe cetateni ca cei mici sunt mai mult decat niste "minipersoane" si trebuie sa aiba mai mult decat "minidrepturi".
Abolirea pedepselor corporale aplicate copiilor si crearea unei scoli democratice fara violenta in Europa sunt printre prioritatile Consiliului Europei, preocupat de remediile necesare pentru problemele grave cu care se confrunta cei mai mici cetateni europeni. Consiliul a demarat o campanie menita sa atraga atentia asupra practicilor care incalca drepturile micutilor, concentrandu-se indeosebi asupra violentei de acasa si de la scoala. Potrivit documentatiei remise de catre Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti, campania "Sa construim o Europa cu si pentru copii" isi propune sa arate ca drepturile copiilor nu sunt cu nimic mai prejos fata de cele ale adultilor. Prevazut pana in 2008, programul urmareste apararea drepturilor copiilor si lupta impotriva violentei ale carei victime sunt copiii.
COPIII SE IMPLICA. Sunt prevazute actiuni la doua niveluri. La nivelul cel mai inalt pentru ca guvernele sa voteze si sa respecte tratatele care apara copiii, si la baza, pentru ca acesti copii sa participe ei insisi la programul Consiliului Europei, contribuind cu idei, reflectii asupra diverselor probleme si chiar discutand intre prieteni sa anunte cazurile de violenta grava. Un site internet va gazdui toate aceste contributii ale copiilor. ABUZURI. In spatele "autoritatii parintesti" se pot ascunde grave violente asupra copiilor, de la bataie la munca silnica
PREA MULTA VIOLENTA IN SCOALA. In Europa, majoritatea copiilor merg la scoala. Ei au si oportunitatea de a se descoperi si de a descoperi lumea care ii inconjoara, construindu-si astfel viitorul. Astazi, elevii nu mai risca sa fie sa violentati de unii profesori caci aproape toate tarile din Europa au interzis pedepsele corporale in scoli. Dar, totusi, violenta se ascunde in umbra, cel mai frecvent sub forma intimidarilor. Unii copii sufera din cauza poreclelor sau a atacurilor din partea altor copii sau uneori chiar din partea profesorilor. In Marea Britanie, organizatia ChildLine a raportat ca numarul copiilor care solicita ajutorul dupa ce au fost intimidati la scoala a crescut la 42% in 2004 (cea mai mare crestere dupa 1986). In fiecare an, ei primesc aproximativ 500 de apeluri de la copii care vorbesc despre sinucidere. Fetele sunt mai intimidate ca baietii, iar 85% dintre intimidari sunt facute de baieti. 80% dintre actele de violenta sunt comise de copii intre 12-16 ani.
posted by ANGELS @ 12:51 AM 0 comments links to this post
Wednesday, September 20, 2006
always happy
ALWAYS HAPPY
Suferinta nu are loc in inimile noastre,indiferent ce ni s-ar intampla noi ne gandim ca putea fi mai rau.Bucurate de zilele petrecute alaturi de cei dragi si oferale multa dragoste pentu ca iubind,vei fi iubit..Iubirea este o valoare pe care nimeni nu ti-o poate lua.Nu conteaza ce ai in viata,conteaza pe cine ai alaturi de tine.Traieste fiecare clipa la maxim ca si cum ar fi ultima zi din viata ta. BE LIKE US,ALWAYS HAPPY!!!!!!!!!!!!
posted by ANGELS @ 10:41 PM 0 comments links to this post
TIC
About Me
Name:
ANGELS
Location:
Pd.Iloaiei Iasi, RO
sunt o fire prietenoasa,cu simtul umorului,imi place sa am multi prieteni,sa calatoresc si de asemenea sa ma plimb.
View my complete profile
Previous Posts
http://www.xatech.com/update_flash.shtml" />Get'>h...
Sibiu 2007 Capitala Europeana A Culturi Tre...
OBICEIURI DE ANUL NOU Sărbătorile de Iarnă sunt p...
ZIUA MONDIALA A PEOFESORULUI! ASA CUM FIECARE...
VIOLENTA IN SCOLI Violenta din scoli, ped...
always happy
Archives
September 2006
October 2006
November 2006
January 2007
February 2007
Subscribe to:
Posts (Atom)
